Prețul petrolului a coborât joi la cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni, după ce negocierile dintre Statele Unite și Iran, purtate la Doha sub medierea Qatarului, au avansat.

Barilul de Brent a ajuns la 70,54 dolari, iar cel de WTI la 67,66 dolari — sub pragul de dinaintea izbucnirii conflictului americano-israelian cu Teheranul, la finalul lunii februarie. Piețele citesc scăderea ca pe un semn că temerile legate de blocarea rutelor petroliere din Orientul Mijlociu se estompează.

Ormuz, ruta prin care trece un sfert din petrolul lumii, rămâne funcțională

Discuțiile de la Doha au avut în centru soarta Strâmtorii Ormuz, coridorul prin care circulă aproximativ 20% din petrolul vândut la nivel global. Ministerul de Externe al Qatarului a confirmat că părțile au făcut progrese în aplicarea memorandumului care a oprit, în iunie, un război de patru luni. Un acord de pace definitiv, însă, nu există încă.

Calendarul geopolitic complică lucrurile: o nouă rundă de discuții va avea loc abia după 9 iulie, data la care sunt programate ceremoniile funerare pentru fostul lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.

Fluxul de petrol prin Ormuz continuă aproape normal

Dincolo de negocieri, realitatea de pe teren susține și ea scăderea prețurilor. Cel puțin cinci superpetroliere, încărcate cu circa 10 milioane de barili de petrol saudit, au trecut deja prin strâmtoare fără probleme. Saudi Aramco a trecut la prețuri spot tocmai ca să grăbească livrările către clienții din Asia.

La această imagine se adaugă eliberările din rezervele strategice ale mai multor state și o cerere încă timidă din partea Chinei — factori care mențin piața bine aprovizionată, chiar în plin context tensionat.

Stocurile din SUA scad la minimul din 2018, dar piața nu se sperie

Un semnal care în mod normal ar fi împins prețurile în sus vine din Statele Unite: Administrația pentru Informații în Energie arată că stocurile americane de țiței au coborât la cel mai jos nivel din 2018, pe fondul creșterii activității rafinăriilor. Au scăzut și stocurile de benzină.

De data aceasta însă, optimismul geopolitic a cântărit mai greu decât datele interne americane, iar piața a ignorat practic acest semnal clasic de creștere a prețurilor.

Băncile mari, în dezacord asupra a ceea ce urmează

UBS și-a revizuit în jos estimările pentru Brent, invocând reluarea fără sincope a transporturilor prin Ormuz și scăderea riscului unei crize de aprovizionare.

HSBC vede lucrurile diferit: banca britanică estimează că excedentul actual de ofertă e temporar și că, pe măsură ce piața absoarbe volumele suplimentare din Orientul Mijlociu, prețul Brent ar putea urca din nou spre 80 de dolari pe baril — sau chiar mai sus.

Nigeria se apropie de IEA, iar Ucraina lovește o rafinărie rusă

Pe fondul acestor evoluții, Nigeria a devenit primul stat OPEC care aderă ca membru asociat la Agenția Internațională pentru Energie, un pas care apropie organizația de cel mai mare producător african de petrol.

În paralel, armata ucraineană a anunțat un nou atac asupra infrastructurii energetice ruse, vizând rafinăria Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din regiunea Nijni Novgorod. Deocamdată însă, principalul factor care mișcă piața petrolului rămâne evoluția negocierilor dintre Washington și Teheran.