În timp ce milioane de români își calculează fiecare leu pentru a face față scumpirilor, sistemul de protecție socială al statului a permis efectuarea unor plăți nelegale de proporții. Un control al Curții de Conturi asupra fondurilor gestionate în 2024 de Ministerul Muncii și instituțiile subordonate a scos la iveală o situație revoltătoare: persoane cu venituri salariale de peste 80.000 de lei lunar au beneficiat și de indemnizații sociale, iar milioane de lei au fost direcționate către beneficiari care nu îndeplineau condițiile legale.

Salarii uriașe și indemnizații sociale. Peste 130 de milioane de lei, plătiți nelegal

Una dintre cele mai grave constatări ale auditorilor vizează plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice.

Potrivit raportului Curții de Conturi, au fost identificate 231.662 de plăți nelegale reprezentând indemnizații sociale, în valoare totală de 130.840.467 de lei, echivalentul a aproximativ 26 de milioane de euro.

Printre beneficiari s-au numărat persoane care realizau venituri salariale, inclusiv cazuri extreme în care acestea depășeau 80.000 de lei pe lună.

Situația ridică întrebări serioase despre modul în care instituțiile statului verifică eligibilitatea beneficiarilor și despre eficiența sistemelor informatice care ar trebui să prevină asemenea erori.

Cum este posibil ca un sistem care verifică veniturile celor mai vulnerabili români să permită, în același timp, acordarea unor indemnizații necuvenite către persoane cu venituri de zeci de mii de lei?

Ajutoare sociale pentru persoane cu mai multe mașini și stimulente acordate fără respectarea legii

Neregulile nu se opresc la indemnizațiile sociale.

Auditorii au identificat suspiciuni privind acordarea venitului minim de incluziune unor persoane care dețineau mai mult de două autoturisme, valoarea plăților analizate fiind estimată la aproape 11,3 milioane de lei.

Alte aproximativ 10,2 milioane de lei ar fi fost distribuite nejustificat sub formă de stimulente de inserție către beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile legale.

În unele situații, persoanele respective nu realizau venituri impozabile, iar în altele figurau simultan în evidențele privind șomajul.

Aceste constatări indică deficiențe serioase în verificarea informațiilor și în comunicarea dintre instituțiile care administrează fondurile sociale.

Când statul nu reușește să verifice cine are dreptul la bani publici, nota de plată ajunge, în cele din urmă, la contribuabili.

Bani virați către persoane decedate sau aflate în închisoare

Controlul Curții de Conturi a descoperit și situații greu de explicat în privința alocațiilor și a ajutoarelor acordate persoanelor vulnerabile.

Aproximativ 9,3 milioane de lei au fost plătiți nelegal sub formă de alocații pentru copii, inclusiv în cazuri în care titularii sau reprezentanții legali erau decedați, se aflau în detenție ori nu mai îndeplineau condițiile de acordare.

În plus, aproximativ 135.000 de lei au fost identificați ca plăți nejustificate în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități, în situații care implicau beneficiari decedați sau condamnați la închisoare.

Un alt aspect semnalat de auditori privește indemnizații de aproape 3,3 milioane de lei acordate unor persoane încadrate în grad de handicap vizual grav, deși acestea figurau cu permise de conducere valabile.

Această situație necesită verificări individuale, deoarece simpla existență a unui permis nu dovedește automat încadrarea frauduloasă în grad de handicap.

Însă faptul că asemenea neconcordanțe au ajuns să fie descoperite de auditori arată cât de necesare sunt controalele permanente și schimbul de date între instituții.

Pensii și indemnizații acordate nelegal. Alte milioane de lei sub semnul întrebării

Raportul indică probleme și în sistemul de pensii.

Casele teritoriale ar fi efectuat plăți nelegale de aproximativ 5,53 milioane de lei reprezentând indemnizații pentru persoane persecutate politic, deportate sau foste prizoniere.

Alți aproximativ 183.500 de lei au fost achitați nejustificat unor beneficiari ai drepturilor acordate persoanelor persecutate din motive etnice.

Printre deficiențele constatate se numără folosirea unor procuri expirate și efectuarea de plăți duble pentru aceleași perioade.

Nici pensiile de serviciu ale magistraților nu au fost lipsite de probleme. Auditorii au identificat plăți considerate nelegale, în valoare de aproximativ 2,95 milioane de lei, rezultate din aplicarea incorectă a unor reguli privind calculul și menținerea drepturilor.

Sporuri fără bază legală și salarii majorate incorect în instituțiile statului

În timp ce sistemul de asistență socială înregistra asemenea deficiențe, nici salarizarea personalului din instituțiile controlate nu a scăpat de nereguli.

Curtea de Conturi a identificat majorări salariale aplicate incorect pentru activități desfășurate în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri europene.

Valoarea estimată a acestor plăți a depășit un milion de lei.

Totodată, au fost descoperite indemnizații de concediu calculate eronat, însumând aproximativ 2,27 milioane de lei.

Cele mai importante nereguli din această categorie au vizat sporurile de confidențialitate și mobilitate, estimate la peste 6,36 milioane de lei, pentru care auditorii nu au identificat o bază legală corespunzătoare.

Este greu de justificat un asemenea sistem în care regulile de acordare a banilor publici sunt încălcate chiar în instituțiile responsabile să le aplice.

Cine răspunde pentru milioanele de lei cheltuite nelegal?

Constatările Curții de Conturi ridică o problemă fundamentală: responsabilitatea celor care au administrat și verificat aceste fonduri.

Nu este suficient ca neregulile să fie identificate într-un raport, iar apoi să dispară din atenția publică.

Instituțiile vizate trebuie să explice cum au fost posibile plățile, ce măsuri au fost luate pentru recuperarea sumelor și cine răspunde pentru deficiențele constatate.

De asemenea, trebuie stabilit în ce măsură situațiile descoperite au fost provocate de erori administrative, sisteme informatice necorelate sau încălcări intenționate ale legii.

Un stat care pretinde disciplină fiscală de la cetățeni trebuie să demonstreze aceeași disciplină atunci când gestionează propriile fonduri.

Românii plătesc taxe, iar instituțiile trebuie să dea explicații

Concluziile auditului arată că problemele sistemului de protecție socială nu se rezumă la lipsa resurselor financiare. La fel de important este modul în care banii existenți sunt administrați.

Într-o perioadă în care populația se confruntă cu prețuri ridicate, iar autoritățile invocă necesitatea controlului cheltuielilor publice, asemenea nereguli sunt cu atât mai greu de acceptat.

Fiecare leu acordat fără respectarea legii reprezintă o resursă care ar fi putut fi utilizată pentru beneficiarii îndreptățiți, pentru servicii sociale sau pentru alte nevoi publice.

România nu își poate permite un sistem în care cei care au cu adevărat nevoie de sprijin se lovesc de birocrație, în timp ce plățile necuvenite ajung să însumeze zeci sau sute de milioane de lei.

Curtea de Conturi a identificat problemele. Acum, instituțiile responsabile trebuie să demonstreze că pot corecta erorile, recupera sumele și preveni repetarea lor.

Pentru că adevăratul scandal nu este doar că au fost plătiți nelegal milioane de lei, ci că mecanismele de control ale statului nu au reușit să oprească la timp aceste plăți.